ești întreg și dintrodată
singurătatea asta care te roade cînd și cînd
începe să rupă în tine bucăți mari din pustiul tău preferat
are culoare sîngelui roșu
vine încet
zgomotos
de parcă ar fi o amorțeală târzie în coapsa piciorului drept
ți-astupă urechile, nasul și gura
îți așterne în fața ochilor o țesătură complicată
arde în jurul tău lumânări cu mirosuri excitante
și râgâie apoi ușor în așteptarea gramătului tău excitat
iar când pleacă îți lasă doar golul tău vechi
ca o minge coborând tacticos treptele așternute în cale
POEZIA, vara 2021
